Când mi s-a spus că îmi va plăcea Belgradul foarte mult, am zâmbit a neîncredere. Nu ştiam mai nimic despre acesta, cu excepţia unor informaţii de cultură generală pe care orice om ce se respectă le are la cunoştinţă. Sigur, ce-i ce-mi povesteau despre oraş fuseseră acolo de mai multe ori, studiaseră ori sunt născuţi pe acest tărâm. Ştim că atunci când suntem nevoiţi să lăsăm o parte din amintiri într-un colţ al lumii, loc pe care nu avem posibilitatea de a-l vizita prea des, suntem tentaţi, cu voie sau fără voie, să înflorim lucrurile legate de acesta, lucruri rămase în adâncul sufletului. Nu te poţi aştepta de la o sârboaică, fie de trăieşte în Germania de mai bine de 25 de ani, să îţi povestească despre locurile rădăcinilor folosind creierul, raţiunea. Nu, cu siguranţă îţi va povesti cu inima şi din inimă.
Apus de soare pe KalemegdanAr trebui să spun despre Belgrad, în primul rând, că este una din cele mai vechi aşezări din Europa (istoricii datând-o cu 6000 de ani în urmă), dar că întemeierea ca oraş s-a produs în 1403 (în timpul lui Stefan Lazarević). Prima denumire a aşezării, cea din antichitate, a fost "Singidunum", derivată de la numele "Singi" (nume de trib aşezat aici) şi dun (fortăreaţă, cetate). Numele actual Beograd înseamnă Oraşul Alb. Ca o curiozitate (pentru noi acum, nicidecum pentru belgrădenii de atunci), oraşul a fost implicat în nu mai puţin de 115 războaie, fiind pasat între turci şi maghiari în Evul Mediu, iar de 44 de ori a fost distrus din temelii şi reconstruit.
La prima vedere, Belgradul nu se deosebeşte prea mult de prietenul Bucureşti.
Parcul Monumentului lui Vuk KaradžićÎnsă după conflictele armate cu trupele americane, o parte din oraş a fost reclădită, astfel că blocurile-chibrit (şi gri), caracteristice perioadei comuniste, sunt acum ceva mai puţine.
Oraşul se dovedeşte a fi foarte mare, este aşezat pe două râuri importante: Sava şi Dunărea şi este împărţit în două: Stari Grad (Oraşul Vechi) şi Novi Beograd (Belgradul Nou). Are multe spaţii verzi, mult mai multe decât Bucureştiul, parcuri frumoase, coline, dealuri, cetăţi dar şi un trafic ce-l întrece pe-al nostru, cu toate că, sincer vă spun, reţeaua de şosele şi străzi de aici este mult mai dezvoltată decât la noi.
Clădirea Parlamentului (Skupština)Am rămas cu gura căscată la şoselele suspendate, făcute pentru un trafic mai fluent ori la podurile de peste Sava şi Dunăre, care oferă totodată şi un peisaj frumos.
La o şuetă, pe zidurile cetăţii KalemegdanEste un oraş în care vara nu te sufoci, pentru că sârbii au ştiut să-şi construiască propria lor mare, îngrădind o parte a râului Sava şi creând Ada Ciganlija, unul din locurile lor preferate pentru a-şi trage sufletul. Un alt loc superb al oraşului, pentru odihnă şi relaxare, este Parcul Kalemegdan, aflat pe o colină, la confluenţa Savei cu Dunărea.
Învingătorul (Pobednik), Parcul KalemegdanParcul este format pe teritoriul unei foste cetăţi turceşti, Kalemegdan, loc de unde îşi trage şi numele. Astăzi, cei tineri preferă, în general, Belgradul Nou, în special Splavovi, zonă renumită pentru cluburile sale şi atmosfera hot din timpul nopţii. Tinerii de altădată, însă, preferă să meargă în Oraşul Vechi, pe strada atmosferei boeme - Skadarlija - unde celebrii tamburaşi îngână melodii încărcate de o multitudine de sentimente (starogradske pesme).
Mi-a plăcut Belgradul şi îmi place la nebunie. Dacă aş fi pus să spun un lucru concret ce mi-a plăcut la acest oraş, poate că nu aş şti să răspund... Pot fi peisajele, pot fi amintirile, pot fi oamenii sau, pur şi simplu, totul.
Intenţionez ca data viitoare să pozez mai mult :D
Beograd
Kada su mi prijatelji rekli da je Beograd najlepši grad na svetu, nisam im baš verovao, iako pre nego što sam išao u Beograd, nisam ništa znao o njemu, osim neke opšte informacije koje svi ljudi moraju znati. Naravno, oni koji su mi pričali o tom gradu, već su bili tamo više puta, studirali ili rođeni.
Svi znamo da onda kad smo morali da ostavljamo deo naših uspomena daleko u nekom kraju sveta, i ne možemo ga da posetimo vrlo često, onda smo u iskušenju da stvari ulepšamo, i ako želimo, i ako ne želimo. Srpkinja neće ti pričati o njenim krajevima gde je rođena uz pomoć mozgom ili razumom, iako živi u Nemačkoj više od 25 godina. Ne, ona će ti pričati srcom i iz srca.
Kao prvo, morao bih da kažem o Beogradu da jeste jedna od najstarijih postavljanja u Evropi (istoričari datiravši ga pre 6000 godina), ali osnivanje grada je bilo u 1403. godine (za vreme Stefana Lazarevića). Prvo imenovanje ovog grada je bilo "Singidunum", od imena "Singi" (ime plemena koje je tamo živelo tada) i dun (tvrđava). Kroz vreme je Beograd bio impliciran u 115 ratova, u Srednji vek idući više puta pod turski ili mađarski uticaj, a 44 puta je ovaj grad bio porušen i rekonstruisan.
Na prvi pogled možemo reći da se Beograd ne razlikuje previše od njegovog prijatelja Bukurešta.
Međutim, posle ratova sa Amerikancima, deo grada je bio rekonstruisan, tako da su sada malo manjih solitera tipa kutije šibica sive boje, karakteristični doba komunista.
Grad jeste velik i postavljen na dve važne reke: Sava i Dunav, a podeljen u: Stari Grad i Novi Beograd.
Pogled prema Novom BeograduU Beogradu ima puno zelenila, mnogo više nego u Bukureštu, lepi parkovi, brežuljaki, brda i tvrđave, ali i saobraćaj, koji nadmaši bukureštanski saobraćaj, iako, iskreno kažem, ima mrežu puta više razvijena od naše gradske mreže puta. Učinila mi je dobar utisak njihova suspendovana mreža puta, a takođe i njihovi mostovi preko Save i Dunava. Po mom mišljenju, sa mostova ili sa Kalemegdana je zalazak sunca jedan od najlepših na svetu.
Tokom leta je Beograd onaj grad u kom ne možeš da se zagušiš, jer su Srbi znali kako da napravi njihovo more, zagradeći deo Save i stvoreći Adu Ciganliju, jedan od omiljenih mesta Beograđana.
Mali pogled na Adi (O mică vedere pe Ada Ciganlija)Drugo omiljeno mesto za opuštenje Beograđana je Park Kalemegdan, koji se nalazi na ušću reke Sava i Dunav. Park je sagrađen na mestu bivše turske tvrđave koja se zove Kalemegdan, zato park ima to ime.
Park KalemegdanDanas, mladići uopšte više vole Novi Beograd, a posebno Splavovi, mesto koje je poznato zahvaljujući njegovim klubovima i lepoj noćnoj atmosferi. Međutim, nekadašnji mladići više vole da se šetaju po Skadarliji, tamo gde tamburaši lepo sviraju starogradske pesme.
Vrlo mi se dopalo u Beogradu i jako ga volim. Ako bi trebalo da kažem jednu konkretnu stvar koju volim o Beogradu, možda ne bih znao šta da odgovorim... Mogu biti pejzaže, mogu biti uspomene, mogu biti ljude koje sam upoznao, ili, prosto, sve.
Hram Svetoga Save (Biserica Sf. Sava)Nameravam da ću sledeći put više slikati :D