Top Ten 2009. Aş fi vrut să fie Top 100, însă, totuşi, 10 momente unice sunt de ajuns pentru un an :D. Cum ştiu bine că nemulţumitului i se ia darul, mă mulţumesc cu atât şi sper la mai multe momente unice în anii care vin. Sau mai bine, să trăim viaţa ca pe un moment unic, cu toate pierderile şi câştigurile ce ni le oferă, cu minusurile şi plusurile ei.
M 1: De fiecare dată, pe 6 februarie mă simt special. Dar nu „special” aşa, ci special aşa. În 2009 se întâmpla să împlinesc 20 de ani şi, chiar dacă nu am făcut un caz din asta, consider că am încheiat o clipă dintr-un lung (acum), însă scurt (ceva mai târziu), unic moment. Anul ăsta pe 6 o să fie chef, joc şi voie bună (cu examen la LEC!).
M 2: Cu toţii am sărbătorit, cu voia noastră sau fără, ziua de 1 mai. La noi s-a dovedit a fi nemuncitoresc, aşa că ne pornirăm către munte. „Plecaţi” 4, ajunşi 3, 1 mai ăsta a fost o nebunie facută cu prieteni, pentru prieteni, din prietenie. Pentru noi. Clipe unice, pentru că a fost unic.
M 3: Ha! Nu ma aşteptam, însă prin primăvara aflam faptul că obţinusem două burse. Unul din puţinele lucruri pe care am fost în stare să mi le ofer singur, fără ajutorul nimănui, motiv de mândrie... concretizat în multe alte clipe „extra” mai târziu:D.
M 4: Sfârşitul primului an de facultăăă! Un an cu emoţii, pentru că aşa sunt bobocii. Sperieturi la examene, griji inutile şi colegi de treabă (însa nu din prima... Dana ştie :)) ).
M 5: Prima dată când plec singur în lume. Destinaţia: Ljubljana, Slovenia, pentru 3 saptamâni la SSJK (Seminar slovenskega jezika, literature in kulture). O călătorie cu trenul de 26 de ore, pentru 3 săptamâni de neuitat. Prieteni, cultură, excursii, distracţie.
M 6: Primele ore în Ljubljana cu mine şi cu „’j de mii de bagaje“, în toiul nopţii, pe la 3, căutând căminul în care aveam să stau. L-am găsit, cu greu, dar l-am găsit. Oricum, până dimineaţa la 10 nu am intrat în el, pentru că era închis, aşa că am luat decizia să mă plimb prin oraş. Jalnic, jalnic, jalnic să vezi pe cineva plimbându-se dimineaţa pe la 4.30-5 cu o groază de bagaje, ghiozdane, gentuţe, plăsuţe, troller... E amuzant al naibii acum să ma gândesc la noaptea aia. Atunci, însa nu a părut prea amuzant.
M 7: Belgrad, Serbia sau SSJKK (Seminar Srpskog Jezika, Književnosti i Kulture). Cea mai aşteptată perioadă a anului, a fost cu adevărat cea mai intensă. Din toate punctele de vedere. Alţi prieteni, alte excursii, alta cultură, dar totul mult mai intens. Multa varză, mulţi cartofi, şlivoviţă, patimă şi muuuuulte amintiri. Ca în Balcani :D.
M 8: Bratislava, Slovacia: Singur, de nebun, într-un oraş în care nu mai fusesem niciodată. Aveam un scop, abandonat pe parcurs. Sau poate că scopul m-a abandonat pe mine. Cel mai bine o spun Glen Hansard si Markéta Irglová („When your mind's made up”), pentru că sunt lucruri pe care le faci legat la ochi, crezând cu tărie în nimic.
M 9: Viena, Austria. O zi şi o noapte prea tari ca să nu fie pe listă!
M 10: Revelion 2009 sau Ţeapa Anului. Pentru asta merit câteva palme, ca să nu se mai repete...:))
La mai mare în 2010! Tuturor!
M 1: De fiecare dată, pe 6 februarie mă simt special. Dar nu „special” aşa, ci special aşa. În 2009 se întâmpla să împlinesc 20 de ani şi, chiar dacă nu am făcut un caz din asta, consider că am încheiat o clipă dintr-un lung (acum), însă scurt (ceva mai târziu), unic moment. Anul ăsta pe 6 o să fie chef, joc şi voie bună (cu examen la LEC!).
M 2: Cu toţii am sărbătorit, cu voia noastră sau fără, ziua de 1 mai. La noi s-a dovedit a fi nemuncitoresc, aşa că ne pornirăm către munte. „Plecaţi” 4, ajunşi 3, 1 mai ăsta a fost o nebunie facută cu prieteni, pentru prieteni, din prietenie. Pentru noi. Clipe unice, pentru că a fost unic.
M 3: Ha! Nu ma aşteptam, însă prin primăvara aflam faptul că obţinusem două burse. Unul din puţinele lucruri pe care am fost în stare să mi le ofer singur, fără ajutorul nimănui, motiv de mândrie... concretizat în multe alte clipe „extra” mai târziu:D.
M 4: Sfârşitul primului an de facultăăă! Un an cu emoţii, pentru că aşa sunt bobocii. Sperieturi la examene, griji inutile şi colegi de treabă (însa nu din prima... Dana ştie :)) ).
M 5: Prima dată când plec singur în lume. Destinaţia: Ljubljana, Slovenia, pentru 3 saptamâni la SSJK (Seminar slovenskega jezika, literature in kulture). O călătorie cu trenul de 26 de ore, pentru 3 săptamâni de neuitat. Prieteni, cultură, excursii, distracţie.
M 6: Primele ore în Ljubljana cu mine şi cu „’j de mii de bagaje“, în toiul nopţii, pe la 3, căutând căminul în care aveam să stau. L-am găsit, cu greu, dar l-am găsit. Oricum, până dimineaţa la 10 nu am intrat în el, pentru că era închis, aşa că am luat decizia să mă plimb prin oraş. Jalnic, jalnic, jalnic să vezi pe cineva plimbându-se dimineaţa pe la 4.30-5 cu o groază de bagaje, ghiozdane, gentuţe, plăsuţe, troller... E amuzant al naibii acum să ma gândesc la noaptea aia. Atunci, însa nu a părut prea amuzant.
M 7: Belgrad, Serbia sau SSJKK (Seminar Srpskog Jezika, Književnosti i Kulture). Cea mai aşteptată perioadă a anului, a fost cu adevărat cea mai intensă. Din toate punctele de vedere. Alţi prieteni, alte excursii, alta cultură, dar totul mult mai intens. Multa varză, mulţi cartofi, şlivoviţă, patimă şi muuuuulte amintiri. Ca în Balcani :D.
M 8: Bratislava, Slovacia: Singur, de nebun, într-un oraş în care nu mai fusesem niciodată. Aveam un scop, abandonat pe parcurs. Sau poate că scopul m-a abandonat pe mine. Cel mai bine o spun Glen Hansard si Markéta Irglová („When your mind's made up”), pentru că sunt lucruri pe care le faci legat la ochi, crezând cu tărie în nimic.
M 9: Viena, Austria. O zi şi o noapte prea tari ca să nu fie pe listă!
M 10: Revelion 2009 sau Ţeapa Anului. Pentru asta merit câteva palme, ca să nu se mai repete...:))
La mai mare în 2010! Tuturor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu